Principalele soiuri de struguri cultivate și vinurile albe pe care acestea le produc


Feteasca Albă este un vechi soi românesc, prezent de foarte mult timp în cultură și bine adaptat condițiilor de climă din podgoriile ţării noastre. Se crede că a fost obținut prin selecție populară din soiul Fetească neagră. Este soiul care deține în viticultura românească cele mai mari suprafețe (peste 23.000 hectare). Datorită valorii sale, se cultivă în majoritatea podgoriilor, mai ales în cele din Moldova și Transilvania. Produce vinuri seci sau demiseci, cu conținut echilibrat în alcool și aciditate, caracterizate prin mare finețe.

La Cotnari, din soiul Fetească albă se obțin, în anii favorabili, vinuri demidulci și dulci naturale prin vinificare separată sau într-un sortiment devenit tradițional. Este bine apreciată calitatea vinurilor de Fetească albă obținute în podgoria Tarnave (la Blaj, Jidvei, Mediaș), precum și în podgoriile Albă, Aiud, Lechinta, Iași, etc.

Fetească Regală creație relativ recentă, soiul a fost obținut în comuna Daneș (jud. Mureș) între cele două războaie mondiale, probabil că rezultat al încrucișării naturale a soiurilor Fetească albă și grasă. S-a impus rapid datorită valoroaselor sale însușiri și se bucură în prezent de o largă  răspândire în plantații, întâlnindu-se în aproape toate podgoriile. Vinurile se încadrează în mod obișnuit în grupă celor de calitate superioară, uneori și în categoria celor de consum curent. Ele au o tărie alcoolică de 10,5 – 11,5A°, sunt seci, se caracterizează prin prospețime, vioiciune data de o aciditate mai ridicată, aromă specifică foarte plăcută. O calitate deosebită o prezintă vinurile de Fetească regală produse în podgoria Tarnave, în general în Transilvania.

Riesling Italian cu origine incertă, soiul a pătruns în plantațiile din România înaintea invaziei filoxerice. El beneficiază în prezent de o largă răspândire (ocupă peste 20.000 hectare), întâlnindu-se în podgoriile din Transilvania, în cele din Moldova (cu excepția zonei nordice), în Muntenia și Oltenia. Produce vinuri seci cu tărie alcoolică de 11 -12A°, pline, ferme, echilibrate gustativ, cu buchet care evoluează bine prin învechire la sticlă.

Grasă de Cotnari face parte din vechiul sortiment al podgoriei Cotnari, unde se cultivă de peste șapte secole. Se pare că are o origine comună cu soiul Furmint care stă la baza producerii vinurilor de Tokay. Vinurile de Grasă fac de multă vreme faimă podgoriei Cotnari și se plasează în vârful ierarhiei vinurilor românești. Ele se obțin în anii favorabili din struguri culeși la stafidirea boabelor, atacați de mucegai nobil (ciupercă Botrytis cinerea), cu conținut ridicat în zaharuri (peste 240 g/l). Strugurii se vinifică separat sau în amestec cu alte trei soiuri (Fetească albă, Tămâioasă românească și Frâncușă), producând vinuri demidulci sau dulci specifice podgoriei.

Vinurile de Grasă de Cotnari sunt impresionante prin calitatea lor, au o tărie alcoolică de 12 -12,5A°, un conținut ridicat în zahăr, o culoare galben-aurie cu tentă verzuie, însușiri specifice de aromă, buchet generos care căpătă nuanțe complexe prin învechire.

Articolul complet îl puteți citi la partenerii noștri Descoperim România!